marți, 19 iulie 2011
lost for words
Astazi scriu despre lacrimi...
despre taceri...
despre ...faptul ca...
Eu nu aud. Tu nu vorbesti.
Jucandu-ne de-a surdo-mutii
zi dupa zi dupa zi dupa noapte
ma regasesc mai surda de tacerea-ti...
Tu, mai mut esti.
Si-acum ca nu vorbesti, ca nu aud,
ca nu auzi, ca nu vorbesc...
Ce-a mai ramas din noi
nu-mi amintesc.
E sters!
Am izbutit sa tulburam
neauzul cu nevorbirea.
Eu nu vorbesc. Tu nu auzi.
Curand va pieri si vederea...
Sunet cu sunet.
"Si-apoi...nu va mai fi nimica...."
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
