DROGURI SPIRITUALE...

Exista oameni care se uita cu jind la starea de bine a altora, cu invidie parca. Ar vrea si ei sa fie armoniosi ca tine. Ar vrea si ei sa aiba sufletul curat, limpede, luminos ca al tau. Ar vrea si ei... dar daca se poate, ar vrea sa primesca de-a gata totul, pe tava si exact cand au nevoie. Ba chiar ar vrea sa ti fure putin din viata ta-sa fie si ei ceea ce reprezinti tu,sa aiba prietenii tai ,poate chiar si numele,sau daca nu,macar porecla :) ,sa fie in lumea ta....Da, exista astfel de oameni. Ei nu stiu ca o casa e curata daca o ingrijesti, e luminoasa daca o luminezi, este armonioasa daca pazesti si ocrotesti lumina. Nu, ei au impresia ca exista o vraja, ceva, o pleasca ce pica de-a gata de undeva, si pe care, daca ei nu au primit-o, poate, cine stie, ar putea sa o fure de la tine sau sa te pacaleasca sa le-o pui in brate . Si tu o faci.
Numai ca astfel de daruri se topesc precum zapada in bratele si in sufletele celor care nu stiu sa le ingrijeasca. Pentru ca iubirea si viata, mai mult decat orice in acesta lume - sau in oricare alta - sunt inefabile prezente si trairi ce tin atata vreme cat suportul este pe masura darului.
Ele seamana cu sabia Regelui Arthur, nu poti sa o ai decat daca iti apartine.
Seamna cu lumina, nu o poti reflecta daca nu esti tu insuti stralucitor. Seamna cu surasul, nu poate inflori pe o fata ale carei ganduri sunt urate. Aceste daruri inefabile, manifestari ce tin de iradierea energiilor subtile, ce tin de respiratia luminii, de arta de a fi, nu au fiinta purtatoare, ci doar sunt unde ...
Da, ei ar vrea si ei aceste daruri.. cel putin asa afirma. si cum izvorul daruieste si soarele lumineaza si cerul se reflecta in apa curata, tot astfel, a darui este la fel de natural si de simplu.. . de minunat si de firesc..
Le dai cu inima deschisa din bucuria ta, din starea ta, din linistea si incantarea cu care iti traiesti viata, fara sa banui o clipa ca nu sunt decat niste sarmani invidiosi care nu vor putea niciodata sa simta ca tine si sa impartasesca cu tine si sa sporeasca alaturi de tine aceste comori ale inimii.
Nu vor decat un pic din tine...pentru o perioada...se simt bine...in pielea ta...dar cand aceasta devine prea grea...si cade...raman chipuri fara suflet...e ca un fel de...balet mecanic...
Si la fel ca fata lenesa din povestea lui Creanga, ei imbrancesc un catel bubos, lovesc un cuptor darapanat, trec pe sub pomul plin de omizi. ce treaba au ei? ce treaba au ei cu a darui cu a avea grija, cu responsabilitatea si iubirea cea blanda.. hehehe, ce usor pot fi rastalmacite principiile si puse in slujba raului...trec peste orice principii pentru a ajunge unde si ce vor...
Da.. astfel de oameni intra in viata ta, iti strica armonia cu priomisiuni si false mistere, parand cei mai buni, cei mai serviabili, cei mai aproape.. si asta pana te agata, ca sa zic asa. pana ce ai devenit la indemana.. pana ce devii disponibil.
Dar ce te poate face sa zambesti amar.. incredibil iti spui! Incredibil.. Este ca la sfarsit, au intotdeauna talentul si placerea, tupeul de fapt, de a-ti servii o lectie de spiritualitate.
Eu una am ramas paf in fata acestui stil de a da sens si greutate celor mai mizerabile comportamente. Incep sa ti se toarne in cap cuvintele marilor invatati. care, fireste, sunt superbe, dar cand stii cum au fost spuse si ca sa acopere ce, te apuca furia. Desi, de felul tau esti un om cumsecade.
Ti se spune ca sa inveti sa iubesti fara ceri. Sa iubesti fara sa ai nevoie de nimeni. Sa iubesti si sa fii aproape un /o sfanta daruind neconditionat. De parca ei ar face asa . Dar ce conteaza. Tu esti mai bun si asta e lectia ta. Da, tu esti cel care trebuie sa invete, nu ei,. ehehe..
Cine a spus ca se ajunge aici asa, peste noapte? de unde pana unde astfel de droguri spirituale si teorii de ametit constiinta? de unde?
pai da, fii tu bun, ca sa am eu loc sa fiu rau. Fii tu ingaduitor, ca sa am eu loc de fitze, Fii tu rabdator, ca sa am eu pe cine tortura....
Elevarea este o problema personala..
Iar cine ne iubeste, ne iubeste si ne primeste si se bucura de noi si impartaseste cu noi, fara pretentii, fara fitze, fara mofturi si pedepse.

Iar daca ti se intampla sa te trezesti cu momente furate din viata ta.... gandeste-te ca armonia si bucuria de a trai sunt cu mult mai valoroase ...in definitiv...fiecare isi are drumul sau scris,chiar daca altora li se pare ca al tau e presarat cu pulbere de stele...